Climatul organizaţional exprimă stările generate de confruntarea dintre aşteptările angajaţilor şi condiţiile de muncă şi relaţionare interumană din cadrul firmei. Deducem de aici că în crearea unui climat organizaţional optim, importante sunt nu doar dorinţele noastre referitoare la cum ar trebui să fie atmosfera într-o organizaţie, ci şi condiţiile pe care aceasta le pune la dispoziţia noastră. În realitate, factorul uman este direct responsabil de crearea şi optimizarea climatului de la locul de muncă şi nu organizaţia în sine. Iadul sau raiul din orele de serviciu este generat de angajaţi şi manageri. Interacţiunea zilnică dintre cei din firmă, dintre problemele lor personale şi profesionale sunt toate nuanţate de modul în care reacţionează fiecare la impactul cu diferite situaţii şi conjuncturi. Într-o societate în care banii şi funcţiile sunt urmărite cu înverşunare, metodele preponderent utilizate pentru atingerea scopurilor sunt discuţiile despre cât de bine muncesc unii şi cât de rău alţii, oferirea de cadouri pentru « a fi văzut bine », punerea unora în situaţii compromiţătoare, etc. Cu cât problemele financiare cu care se confruntă societăţile comerciale se adâncesc cu atât conflictele interumane devin mai puternice şi cu repercursiuni mai grave asupra atmosferei din cadrul lor. Spectrul falimentului îi face pe unii manageri aibă tot mai des atitudini comportamentale dure faţă de angajaţi, iar aceştia, la rândul lor direcţionează unii altora, presiunea psihică la care sunt supuşi. Indirect, o parte din aceste tensiuni se pot observa şi în atitudinea faţă de clienţii firmei : dezinteres, plictiseală, iritabilitate, nerăbdare, ceea ce deteriorează relaţia client – vânzător, agravând problemele financiare cu care oricum se confruntă majoritatea afacerilor private.
Perioadele sociale de criză, determină membrii societăţii să se întoarcă fie către un comportament moral, bazat pe solidaritate, compasiune şi toleranţă, fie către exteriorizarea unor manifestări atitudinal-comportamentale negative ( invidie, ură, agresivitate, violenţă, blamare, discriminare etc.). Direcţia ascendentă sau descendentă a moralităţii este dată de ceea ce se regăseşte sub « măştile sociale » pe care oamenii le folosesc mai mult sau mai puţin, în viaţa de zi cu zi. În perioadele tensionate, în care echilibrul vieţii este perturbat, ies la suprafaţă adevăratele tipare comportamentale şi atitudinale, cele pe care de obicei, când totul e bine şi frumos şi nu ne deranjează nimic le punem la păstrare, căutând să ne prezentăm cât mai convenabil.
Acum, sunt momente unice, pe care cineva interesat de dezvoltare personală, ar putea să le perceapă ca pe o provocare, o şansă oferită de viaţă în vederea accelerării şlefuirii individuale, căci e uşor să ai o atitudine corespunzătoare faţă de cei din jur atunci când salarul e sigur, ai de toate şi viitorul e roz, însă se va vedea dacă acelaşi comportament bun poate fi menţinut şi chiar îmbunătăţit când necazurile şi problemele vin din toate părţile. Dezvoltarea personală de calitate şi durabilă, se realizează, atât la nivel profesional cât şi la nivel personal, în mijlocul încercărilor adevărate. Este păcat să fie irosite aceste momente, această provocare a vieţii care pune la dispoziţie conjuncturile favorabile pentru a putea elimina cât mai multe din pornirile inferioare ale fiinţei umane. Beneficiile succeselor în evoluţia la nivel de moralitate, toleranţă, etc. se vor regăsi în atmosfera energizantă, caldă din firmă, în zâmbetele colegilor, familiei, clienţilor şi nu în ultimul rând în cifra care reprezintă profitul firmei.
Psiholog Mihai Marius Moisoiu
Tel: 0753937223
Mail: training.reality@gmail.com
Site: www.mihaimoisoiu.ro
